Acesta este întrebarea pe care o pun autorii ediției nr. 11 a Buletinului de politică externă, dedicată celui de-al șaselea Forum de dezbateri privind integrarea europeană, care a avut loc în noiembrie 2018 la Chișinău și temelor abordate la acest eveniment. Astfel, vă propunem un interviu cu viceprim-ministrul Iuie Leancă - despre stadiul actual al relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și despre cum văd autoritățile viitorul acestei relații. Totodată, veți afla care sunt pozițiile de principiu ale UE în acest subiect și care sunt așteptările Bruxellesului de la Republica Moldova în context pre- și post-electoral. O temă abordată în premieră la Forum a fost cea a importanței rezilienței instituțiilor în era amenințările hibride. Despre provocările actuale în asigurarea securității informaționale și despre politicile realizate de Republica Moldova în acest sens vă invităm să aflați din interviu cu Serghei Popovici, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Editorialul ediției este semnat de Victoria Bucătaru, directoare executivă APE și Natalia Stercul, directoare de programe APE.

Pentru mai multe detalii accesați Buletinul aici.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este protagonistul-cheie al ediției curente a Buletinului de politică externă. Din interviul cu șeful statului aflați, între altele, care sunt prioritățile de politică externă ale instituției prezidențiale, cum vede președintele țării soluționarea conflictului transnistrean, care sunt așteptările lui de la alegerile parlamentare din 2019 și dacă, după doi ani de mandat, a reușit sau nu să devină președintele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Anatolie Golea, nume de referință în domeniul expertizei politice, se împărtășește cu perspectiva sa asupra evoluțiilor social-politice din țară, a relațiilor Republicii Moldova cu UE, precum și cu prognozele sale privind alegerile parlamentare din februarie 2019. Editorialul ediției este semnat de Victoria Bucătaru, directoare executivă la APE.

Pentru mai multe detalii accesați Buletinul aici.

La 7 decembrie, 2018 în cadrul unei dezbateri organizate de IDIS "Viitorul" și Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, a fost pusă în discuție Legea Zilierilor (nr.22/2018). În cadrul discuțiilor, expertul în dreptul muncii, Adrian Lungu, a subliniat că noua lege are mai multe carențe și în redacția actuală, contrar obiectivelor declarate, va limita substanțial drepturile și garanțiile sociale ale zilierilor din sectorul agrar. Astfel, conform prevederilor legii, zilierii nu vor beneficia de protecție și beneficii sociale (pensii, concedii plătite, alocații, condiții decente de muncă etc.), protecție în cazuri de accidente de muncă, precum și de alte garanții stipulate în Codul Muncii. De cealaltă parte, reprezentanții patronatelor și ministerului de resort au adus argumente în favoarea legii, invocând mai multe aspecte pozitive, printre care faptul că legea va diminua munca informală din sector, va spori încasările la buget din impozite și altele.

Pentru mai multe detalii accesați Studiul aici.

 

Cum identificăm noi factori de atracție pentru investiții, care să aducă know-how, să creeze locuri de muncă bine plătite și decente, să contribuie la creșterea și diversificarea exporturilor, precum și la o dezvoltare economică rapidă și, în același timp, echilibrată și durabilă? Ce viitor au investițiile străine în Republica Moldova, pe ce căi vor veni - dacă vor veni - la noi acestea, care dintre ele își vor dovedi eficiența economică și, mai ales, aplicarea „socială”? Am discutat despre acestea în ediția curentă a buletinului de politică externă cu experți naționali și internaționali, și anume cu Anette Scoppetta, directoare adjunctă a Centrului European pentru Politici și Cercetare în domeniul Protecției Sociale și Veaceslav Negruță, expert la „Transparency International Moldova”. Editorialul ediției este semnat de Adrian Lupușor, director „Expert-Grup”.

Pentru mai multe detalii accesați Buletinul aici.

Inegalitatea, creșterea economică neincluzivă și accesul redus al cetățenilor la beneficiile sociale sunt unele dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă majoritatea statelor lumii, dar mai ales țările în curs de dezvoltare. În cele mai multe cazuri, astfel de probleme sunt rezultatul abordărilor greșite ale modelelor de creștere economică dar și al politicilor economice defectuoase promovate și aplicate de către guvernele și elitele politice ale statelor respective.

În cadrul undei dezbateri organizate de IDIS Viitorul și Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, economistul și expertul asociat IDIS Viitorul, Viorel Gîrbu, a prezentat un studiu analitic privind modelele de creștere economică ale diferitor state, inclusiv cel a Republicii Moldova. Autorul a propus spre discuție noi abordări ale modelului de creștere economică pentru țara noastră.

Pentru mai multe detalii accesați Studiul aici.

În lumina evenimentelor și a vizitelor politice recente găzduite de Chișinău, comunitatea analiștilor politici pare să se împartă în ceea ce privește continuitatea vectorului de integrare europeană a Republicii Moldova. În timp ce unii sunt de părerea că țara noastră renunță definitiv la valorile europene, o altă parte a liderilor de opinie, inclusiv exponenți ai clasei politice, țin să demonstreze că sunt în continuare determinați să promoveze integrarea europeană. Este sau nu parcursul european al țării noastre ireversibil? Care sunt reușitele, dar și insuccesele Republicii Moldova în procesul de punere în aplicare a Acordului de Asociere cu UE? Și cât de posibilă este resuscitarea dialogului dintre Chișinău și Bruxelles? Răspunsuri la aceste întrebări puteți găsi în ediția curentă a buletinului, pe care vă invităm să-l citiți.

Pentru mai multe detalii accesați Buletinul aici.

Ziua Europei este marcată în Republica Moldova de circa un deceniu, servind drept prilej pentru a aduce spațiul valoric european mai aproape de cetățenii țării, prin numeroasele evenimente organizate în diverse regiuni, dar și - pentru autorități - de a estima unde ne aflăm pe parcursul nostru de euro-integrare. Despre reușitele, dar și despre provocările pe calea integrării europene a RM vă invităm să citiți în interviurile cu ES Tudor Ulianovschi, ministru al AEIE a RM, și Eugen Caras, șeful Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană. În contextul anului electoral 2018, Buletinul de politică externă, realizat de Asociația pentru Politică Externă și de Fundația Friedrich Ebert, vă prezintă opinia principalelor formațiuni politice vizavi de vectorul european și prioritățile politicii externe a RM.

Pentru mai multe detalii accesați Buletinul aici.

Aceasta a fost tema dezbaterii publice organizate pe 13 octombrie de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre necesitatea reevaluării sistemului de salarizare pentru cadrele didactice şi auxiliare din învățământul superior național și au fost formulate unele recomandări.

Printre principalele recomandări de îmbunătățire a situației retribuirii profesioniștilor din domeniul învățământului universitar este redefinirea clară a priorităților și alocarea în consecință a finanțării pentru salarizare. Având în vedere provocările financiare cu care se confruntă sistemul de educație în ansamblu, fondurile de retribuire a muncii și alocarea financiară adecvată realităților economice din țară vor trebui să se afle pe lista priorităților autorităților publice.

Descarca aici Nota analitica

Peste 200 de accidente de muncă, între care 26 decese la locul de muncă, nu sunt cercetate. Este o situație creată în urma reformei controlului de stat privind sănătatea și securitatea în muncă, inițiată de Guvern în octombrie 2017. Accidentele fiind necercetate, persoanele accidentate nu-și pot primi alocațiile stabilite de lege, iar succesorii de drepturi, în cazul accidentelor de muncă mortale, nu pot beneficia de indemnizații. Totodată, reforma face dificilă prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Mai multe despre consecințele reformei date și riscurile pe care le comportă, citiți în investigația jurnalistică , realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.

La 30 mai, 2018 Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova (FES) a organizat o dezbatere publică privind impactul și consecințele negative ale reformei controlului de stat privind securitatea și sănătatea în muncă. Ca parte integrantă a reformei administrației publice centrale, precum și cu scopul declarat de a diminua presiunea administrativă asupra mediului de afaceri și îmbunătățirea climatului investițional, guvernul a demarat reforma controlului de stat privind securitatea și sănătatea în muncă în octombrie 2017. O analiză preliminară însă, a datelor statistice și a rapoartelor cu privire la accidentele de muncă, denotă o situație îngrijorătoare în acest domeniu, caracterizată prin încălcări sistematice ale cerințelor securității și sănătății în muncă și abateri care generează o lipsă de securitate nu doar pentru angajați, ci și pentru angajatori. Astfel, mai mulți experți au accentuat faptul că reorganizarea controlului privind securitatea și sănătatea în muncă a fost un pas greșit, iar implementarea reformei este ineficientă. Aceasta a generat un șir de probleme precum reducerea capacității de control a statului în domeniul securității și sănătății în muncă, creșterea numărului de accidente de muncă, inclusiv soldate cu deces, diminuarea drepturilor sociale ale angajaților, creșterea costurilor sociale aferente accidentelor de muncă etc. De asemenea, datele publice relevă o creștere a numărului de cazuri de accidente de muncă în perioada implementării reformei, din octombrie și până în prezent - 11 cazuri în urma cărora au decedat 14 persoane, 2 cazuri grave, 82 de cazuri cu incapacitate temporară de muncă inclusiv grave, care nu sunt cercetate și soluționate de nicio autoritate cu competențe în domeniul siguranței ocupaționale. La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului RM, sindicatelor, organizațiilor societății civile, organizațiilor internaționale și mass media. Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea unor sinteze de politici, implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu FES Moldova.

Pentru mai multe detalii accesați nota analitică

nach oben